duminică, 24 ianuarie 2010

Pofta de natura


M-am trezit de dimineata cu un chef nebun de mers in natura. Imi propusese Ana vineri sa merg la Vladeasa dar nu imi permitea timpul...ramasesem in urma cu materia si am zis ca mi-am facut tura de iesit inafara Clujului odata cu ToT-ul.

Dar fiind duminica am zis ca mort-copt, ies. Chit ca e ger de crapa pietrele (-10 grade celsius) trebuie sa imi oxigenez creierul. Zis si facut. Mi-am pus ceiutul fierbinte in sticla (termosul de jumate mi s-a stricat din motive necunoscute), castile in urechi si aparatul in geanta si am plecat agale pe Republicii cu destinati Gradina Botanica.

La ora aia (11 a.m.) era pustiu. Dom' portar citea ceva si se uita lung la mine cum de ii zambesc asa si mai ales ce Dumnezeu fac in Botanica pe vremea asta? Raspunsul era tot in zambetul meu (energie de la natura neneeee!). Era amuzant cum scartaia zapada sub bocanci si era atat de bine cand soarele batea in fata.

M-am dus pe cele mai mici potecute, printre copaci, urcand, coborand, orice ca sa ma simt cat mai in natura. Si a iesit binisor:). Oricum au conservat destul de bine salbaticia intr-o zona din Gradina si acolo evident ca a fost cel mai confortabil si revigorant.

La un moment dat mi-am scos castile din urechi sa ascult putin lumea. Si se auzea si zumzet de masini, si pasari cantand, si apa ce curge (este un paraias ce traverseaza Botanica) si cum cade zapada din copaci, si un catel de la casele din apropiere. Asta a fost bomba de energie suprema de care aveam nevoie ca sa-mi continui procesul de studiu intens al chimiei organice.


Cand stateam si ascultam mi-am adus aminte de filmul pe care l-am vazut azi noapte (cand puteam sa jur ca ma voi pune la somn pana in 1 si am zis ca ma uit doar la cateva secvente din film inainte sa dorm si am vazut intreaga secventa de 2h). Se numeste "August Rush" si am auzit de el de la Miha. Filmul e dragut, e cumva despre muzica pe care o emite lumea intreaga si cum tu poti auzi si simti aceasta muzica. Povestea porneste de la un baietel care de 11 ani sta in orfelinat, cu speranta ca parintii lui vor apare. El aude muzica. El stie. Stie ca sunt acolo si vor veni. Ni se arata ce s-a intamplat acum 11 ani, cum s-au cunoscut parintii, etc.

Apoi el ia decizia ca trebuie sa plece din orfelinat pentru a putea sa isi gaseasca parintii. Ajunge in New York, cunoaste diferiti oameni care ii influenteaza si isi descopera talentul si pasiunea pentru muzica (Do you like music? I like it more than food). Este acceptat la Julliard, o prestigioasa scoala de artisti si ajunge sa scrie o rapsodie din muzica ce o aude. Stie ca aceasta ii va aduce parintii inapoi si asa este. Finalul e foarte "touchy". Pe mine m-a luat tremuriciul cand am auzit muzica asta: http://www.youtube.com/watch?v=gQTsW6TGAUE

Pana acum asta a fost portia de energie pe ziua de azi si ma pot reintoarce la treburi lumesti. Organic chemistry:D

3 comentarii:

Anonim spunea...

imi place stilul tau de a insirui cuvintele simple dart care dau o imagine complexa ... si, ar trebui sa mergi mai des in natura :P de exemplu de trezesti dimineata intr-o duminica iei trenu si mergi pe undeva pe aci pe langa cluj ... te interesezi la cat se intoarce trenu inapoi ... si atunci chiar ai partede o iesire in natura ... spor in continuare

Anonim spunea...

las ca iti dau soundtracku de la august rush ca ii numa bun de ascultat in casti :*

Laura Hen spunea...

l-am luat de pe net:X

Trimiteți un comentariu